vineri, 14 decembrie 2012

Amor in dormitor


Tot gandindu-ma la bilantul asta de patru luni mi-am adus aminte de doua chestii, una amuzanta si cealalta importanta de notat si tinut minte.
Cea amuzanta: la primul control de zece zile cu Amani infirmiera ne-a intrebat de una de alta, a examinat-o pe maimuta, ne-a zis de alaptare, vaccinuri, etc si cand i-am povestit ca dormim cu ea in pat a dat din cap intelegator si ca o experta-consultanta in viata sexuala a chilienilor ne-a spus ferm si raspicat ca deocamdata nu-i nici o problema, dar sa o punem rapid in patut pentru ca altfel ne va afecta relatia de cuplu si ca a vazut ea cazuri cand s-a ajuns si la divort din cauza asta si ca e mai bine, acum pana nu se obisnuieste, vezi Doamne, cu alintatura asta de dormit in pat cu noi. Noi initial asa aveam in plan, sa facem exact cum spun expertii. Copilu´ tre sa se invete independent, sa doarma singur in patul lui si sa nu cumva sa-si deranjeze parintii din aventurile romantice din toi de noapte. Ehehe, dar mare noroc avem de copiii astia ca asa bebelusi neajutorati cum sunt stiu mai bine ca noi ce e bine pentru ei si ochi de vazut, urechi de auzit si inimi de ascultat sa aiba parintii, ca restul ne invata ei. Maimuta noastra mica si infrigurata nu a rezistat mai mult de 2 minute in patut iar noi ne-am ascultat instinctul si am culcusit-o langa noi in pat.
Booon. Mai trec doua saptamani si ceva si urma controlul de prima luna. Ei, de data asta datul din cap nu mai era intelegator condescendent ci de-a dreptul mustruluitor cum ca e periculos ca putem strivi copilul si ca (uitandu-se spre mine) ea intelege ca acum am devenit mama, dar sa nu uit ca sunt si femeie si partenerul meu asteapta sa fie satisfacut. Hai ca n-a zis chiar asa, parafrazez eu ca sa fie mai amuzant, dar era pe directia asta.
Deci ca sa vezi dom´le grija si atentia cadrelor medicale pentru viata sexuala a proaspetilor parinti! Nu ne faceam noi probleme, si-si face biata infirmiera saraca, si colac peste pupaza, nu era preocupata de binestarea mea, eu lauza care de abia nascuse, ci de cea a lui David!

Acum ce sa zic, ma facuse putin sa ma simt vinovata ca risc viata copilului, dar noroc mare noroc ca de mica sunt impertinenta si in loc sa tac din gura sau sa accept ce zic altii pe negandite, am stat eu si-am intors-o pe vreo cateva parti, mai si citisem pe net cate ceva si am ajuns la concluzia ca Amani e in perfecta siguranta. I-am si trantit-o infirmierei pentru ca, da, lupul isi schimba tara dar nu si naravul iar apoi am plecat acasa unde ne-am vazut linistiti (si satisfacuti) de viata in continuare.

4 comentarii:

Andra Mica spunea...

Asta ca sa nu spunem ca saracii parinti sunt nevoiti sa incerce din cauza maimutei din pat locuri demult uitate din comoditate...deci tot raul spre bine :P

Joy spunea...

Andraaaaaaaaaa, sunt Lena si sunt in culmea emotiei, a bucuriei, a admiratiei in fata fiintei voastre: a ta, a lui David, a lui Amani.
Sunt multe, multe pe care as vrea sa ti le spun, sa ti le povestesc, sa te intreb. Dar ma limitez acum la o intrebare (cam seaca, ce-i drept, pe langa plinatatea textelor tale): ati facut vaccinurile 'de baza' maimutei?
Te imbratisez cu bucurie nebuna sa te citesc si sa iti citesc frumusetea si iti soptesc cu gingasie unul din motto-urile noastre parintesti: 'Parenting is a path of maturation and growth if we dare to learn more and teach less'.

Andra spunea...

Lena, multumesc mult pentru aprecieri si citire! Intreaba oricate, eu raspund cand apuc :)

LA vaccinuri e cam asa povestea: TBC-ul a fost facut ca m-a luat ca din oala asistenta a doua zi de la nastere, iar celelalte nu. Cum Amani va fi o mare calatoare, ne-am consultat cu o pediatra in care avem incredere si am decis impreuna cu ea sa-i facem doar cele de difterie si tuse convulsiva inainte sa calatorim in Europa (anul asta, in vara voastra).
Noi in principiu nu vrem vaccinuri deocamdata. Cand vom pleca in Africa din nou, vom reconsidera decizia, dar pana atunci evitam vaccinarea daca se poate. (Aici e ditamai lista cu vaccinuri...sunt pe putin 20).

Oo da, learn more, teach less! asta e si unul din motto-urile mele nu doar parintesti ci si pedagogicesti :)

Joy spunea...

Multumesc mult, frumoasa fiinta ce esti!
Si la noi lista de vaccinuri e impresionanta (care nu sunt obligatorii la prima vedere, dar... obligatorii pentru acces la gradinite, scoli, etc.) si in principiu nici noi nu suntem pentru. Uf, decisions, decisions...

In alta ordine de idei, daca aveti drum prin Spania vara asta sau oricand, te rog da-ne de stire. Mi-ar placea asa mult sa ne revedem, sa iti cunosc splendorile ce te insotesc asa frumos in viata...

Sanatate multa tuturor, bucurie si crestere invatacioasa pentru parinti va doresc!