Ingerul vagabond

- Tauriq, de ce nu ai venit dimineata? Te-am asteptat 20 de minute.
- Scuza-ma, m-am dus sa-mi schimb hainele si sa ma spal. Am vrut sa te fac fericita.
Vroiam sa-l duc la cascade, pe munte. Cu o seara inainte ii dadusem intalnire la 8 dimineata si ii spusesem sa faca un dus, ca era murdar tot si mirosea a transpiratie. Nu a venit la timp si a trebuit sa plec. Am aflat mai tarziu ca venise sa ma caute la hostel, plangand si intreband cum poate ajunge la cascade. Seara, dupa ce m-am intors, mi-a adus cadou o pereche de cercei mici, in forma de inima.

- Tauriq, te rog iarta-ma ca nu pot ramane aici mai mult timp. As vrea sa fiu mama ta si sa am grija de tine, sa te duc la scoala, sa facem temele impreuna, sa te astept cu mancare acasa... Imi pare asa rau... Iarta-ma...
- Nu mai plange, eu stiu ca tu ai viata ta si nu poti sta aici, trebuie sa-ti continui calatoria. Va fi totul bine. Te iubesc. Ai facut deja multe, ai avut incredere in mine si esti prietena mea acum. E de ajuns, nu-mi trebuie mai mult. Hai, ia o gura de suc, e suc de grenadine, preferatul meu. Ia si chipsuri - hai, inca unul. Si inca unul, mananca-l pentru mine.

Tauriq are 14 ani. Mama lui a murit din cauza drogurilor cand el avea 4 ani. Tatal lui e in inchisoare de 6 ani, tot din cauza drogurilor. A venit intr-o zi sa se uite la mine cum vopseam o usa, pentru hostelul lui Kim. N-a mai plecat. In timpul zilei incearca sa faca bani spaland masini. In timpul noptii se duce la adapost, sa doarma si sa manance, pentru 20 de Rand. Daca nu-i are, nu doarme. Cand mi-a vorbit prima data, nu dormise de doua zile. N-aveam de gand sa-i dau bani, poate ceva de mancare. Cei din cartierul unde locuiesc acum m-au prevenit cu totii. Nu le da bani cersetorilor, isi cumpara droguri sau bautura. Vroiam sa-i spun la revedere dar am realizat ca urma sa dorm intr-un pat cu asternuturi proaspat spalate si sa ma trezesc dimineata cu magdalene si ceai la micul-dejun. 20 de Rand inseamna 2 euro. Cu 2 euro poti cumpara aici o noapte de somn.
Mi-am facut un calcul rapid: daca ascult ce-mi spun cei din cartier despre el, ca fura, ca e un pierde-vara, ca se drogheaza si ca minte, raman cu 50 de Rand in buzunar; daca aleg sa am incredere in Tauriq, poate va dormi totusi macar doua nopti intr-un pat si nu pe strazi.
I-am dat banii si m-am ales la schimb cu un inger. Cu un inger de 14 ani, care nu are nici un capat de ata si care e in stare sa tina in brate un adult de 29 de ani si sa-i spuna ca totul va fi bine. Un inger care imi cumpara acadele si inghetata din banii lui de mancare si adapost. Un vagabond care vinde iubire pe cativa euro pentru ca are prea multa de dat. Care m-a facut sa-mi doresc sa raman aici. Copilul pe care-l vroiam anul asta m-a gasit in timp ce vopseam o usa in alb.