sâmbătă, 5 februarie 2011

Roadtrip

Suntem de trei zile pe drum. David a ajuns in Cape Town acum 2 saptamani si am ramas atat de mult pentru ca vroiam sa mai stau cu Tuariq si inca nu eram hotarati cum vom calatori. L-am gasit pe forumul CS pe Nils, un neamt care cauta doua persoane cu care sa imparta costurile unei calatorii cu masina, din Cape Town inspre Johannesburg, cu opriri pe Garden Route, Wild Coast si in Durban. I-am scris, ne-am intalnit si ne-am hotarat ca vom incepe calatoria cu el. As fi vrut sa facem autostopul, dar mi-am spus ca vom avea ocazia mai tarziu, cand ajungem in Mozambique. Nu am calatorit niciodata cu masina pe o distanta atat de mare, intr-un adevarat roadtrip. Nils e la fel de flexibil ca si noi in ceea ce priveste opririle si locurile pe care vrem sa le vedem; suntem liberi sa alegem orice directie, timp de oricate zile vrem. Ma rog, mai mult sau mai putin. Pe 23 februarie trebuie ne urcam in autobuzul spre Maputo, Mozambique.
Masina costa aproape 6 euro pe zi de persoana de inchiriat, fara benzina, deci suntem la regim (reis mit scheiss cum spune Nils): paste, orez, ton, legume si fructe uscate. Autostopul ar fi fost gratis, dar am fi cheltuit mai mult pe mancare, nu doar pentru noi ci si pentru membrii din CS care ne-ar fi gazduit. Trebuia sa le gatesc macar o cina in semn de multumire sau sa-i scoatem in oras.
Problema e ca nu mai fumez si am o pofta de mancare nebuna. Dar incerc sa ma motivez si sa rezist tentatiilor din supermarket. Cu cat cheltui mai putin, cu atat voi vedea mai multe locuri. Mi-e o frica teribila sa verific pe internet cati bani am in cont, orice-ar fi oricum nu pot da inapoi si voi continua calatoria, chiar daca va trebui sa ma opresc pe undeva sa muncesc o perioada.
Ca sa va dati seama cat de zgarcita m-am facut, va spun ca prefer sa dorm in masina si sa las baietii sa doarma in cort, doar ca sa nu mai platesc si eu locul de camping. Si e doar 5-7 euro. Mai rau e cu mancarea si cu tigarile. De iesit in oras nu poate fi vorba, carne nu cumparam aproape deloc si mi-e o pofta de mor de fumat. Dar nu ma plang! Pastele cu ton si ulei de masline au un gust nemaipomenit dupa o zi de urcat pe munte si stelele africane la care ma uit seara inainte sa ma bag in cort imi inmoaie genunchii.
Acum vreun an imi pusesem in cap sa am o zi pe saptamana in care sa nu mananc nimic pana la apusul soarelui, in spirit de solidaritate cu cei care traiesc cu mai putin de 1 euro pe zi. Era intr-o duminica, iarna, cand se innopta devreme. Pe la 4 dupa-amiaza ma tavaleam deja in pat de foame si binenteles ca n-am rezistat, desi ziua nu era asa de lunga. Noroc de calatoria asta in Africa, o sa pot fi iar solidara!

Nu v-am povestit ca am vazut foci, pinguini si delfini innotand pe langa feribotul care ne-a dus pe Robben Island. Nu stiu exact in ce pozitie innotau focile in mijlocul oceanului, le-am vazut doar labele ridicate in sus, de parca ne faceau semne cu mana din apa. M-am asezat pe puntea din fata a feribotului, chiar la margine, si eram singura care tipa din toti rarunchii: Uite delfiniiii!!! Uite pinguiniiiii! Uite focileeeee!
De cand am plecat din Cape Town am mai vazut un fund de zebra, doi babuini, o turma de struti si o multime de pasari ciudate.

Mi-am dat seama ca am stat doua luni in Cape Town, aproape tot atat cat am stat si in Santiago. Au trecut ca doua zile si la fel ca in Santiago, am cunoscut oameni extraordinari. Afrikaners, Zulu, Xhosa (Mandela e Xhosa iar unul din membrii care m-a gazduit e Zulu), dar si din Corea, Taiwan, China, USA, Franta, Bangladesh, Argentina, Italia, Germania, Mozambique. Multi dintre ei muncesc sau studiaza in Cape Town.
Desmond Tutu, cel de-al doilea parinte spiritual al Africii de Sud, a organizat un mars pentru pace in septembrie 1989 (ultimul considerat ilegal din timpul apartheidului). In discursul sau, tinut in fata a 30 de mii de capetonieni, si-a numit tara 'natiunea curcubeu'. Mi se pare incredibil si fascinant amestecul de culturi, de limbi, de savori, de etnii, de sunete, de culori... La pranz mananci chowmein sau sushi, apoi seara bei o caipirinha in timp ce joci Indian War Signs cu prietenii tai din Filipine sau Madagascar. Cand ai timp sa te plictisesti sau sa te opresti din invatat? Va promit eu ca niciodata.
Asa e si pe planeta mea, putin din Romania, Franta, Chile, Germania, un pic de portugheza, swahili, italiana, cateva cuvinte in Zulu, paste cu pesto, chili con carne, guacamole, salsa, reggaeton, Edith Piaf. 
Africa de Sud si Cape Town ma asteptau de multa vreme.  Nu am fost eu cea care a adoptat orasul, ci el s-a pregatit special pentru venirea mea si cand ne-am intalnit ne-am spus: 'Ah, in sfarsit ai ajuns!' 'In sfarsit, te-am gasit!'

4 comentarii:

Cristina Biet spunea...

:)
Calatorie frumoasa in continuare!!!!
Salutari babuinilor si fundului de zebra :D

marinela spunea...

E superba fotografia! exact in spiritul calatoriei. Keep going!

Anonim spunea...

:) - Cata

oana spunea...

The best time of your live :)
amazing views